Invatamant incotro ?
Am promis ma tin de cuvant, post despre invatamant, nu am obsedeaza dar unele lucruri sunt strigatoare la cer, si-i pacat ca nu le bagam in seama. Am auzit ca noul ministru al educatiei ( ala ce-si cumpara masina cand i se strica) doreste ca toate scolile din tara care nu aduna un numar de 250 de elevi inscrisi sa se desfiinteze. Dezvolt ideea gandind logic astfel : sa presupunem ca e vorba de-o scoala cu clasele I-VIII (caz fericit, multe sate au scoli doar clasele I-IV), calcul banal 250:8=31,25 deci aprox 31 de elevi pe generatie; acum exercitiu de imaginatie ce sat din tara asta are 31 de elevi/generatie ? Concluzia e simpla, procesul de alfabetizare pus la punct de Spiru Haret ( stiu ca azi numele sau e asociat cu a sferto-doctiilor ce ies cu dimploma de la universitatea cu acelasi nume) prin 1880 in calitate de ministru al educatiei, astazi facem pasi spre parcurgerea sa invers. Istoria spune ca programul sau a implicat deschiderea de nenumarate scoli uneori o camera o tabla si-un profesor, azi desfiintam scolile 
Stiu, stiu se vorbeste de transport al elevilor ai caror scoli se desfiinteaza, dar asta e gluma proasta – in fiecare iarna vad la tv povestea lu’ Ionut, Vasile sau Ghita ce merg nu stiu cati kilometri sa ajunga la scoala, cum strabat ei drumul greu prin frig sau zapada.
E pacat ca ne batem joc de viitorul poporului, as rupe de oriunde din buget pentru nivelul minim de invatamant, strabunicii mei stiau sa citeasca -oare vor fi din generatia copilului meu care nu vor stii ?
25 comentarii »
Lasă un răspuns
-
Arhive
- ianuarie 2012 (1)
- decembrie 2011 (2)
- octombrie 2011 (4)
- iulie 2011 (5)
- iunie 2011 (4)
- aprilie 2011 (6)
- martie 2011 (11)
- ianuarie 2011 (3)
- decembrie 2010 (7)
- noiembrie 2010 (14)
- octombrie 2010 (15)
- septembrie 2010 (14)
-
Categorii
-
RSS
Intrări RSS
Comentarii RSS
Educatia este o problema extrem de importanta care, intr-un fel sau altul, ne priveste pe totii. Lucrul acesta devine din ce in ce mai cu evident.
In plus, sunt din ce in ce mai multi cei care, pe bloguri, emit pareri despre problemele educatiei si invatamantului. Doar azi am nimerit pe doua bloguri: acesta de fata si cel al lui Andrei Hasna, care spune, in titlul unui post recent, ca “Şcoala din România e de CACAT”.
Problema este ca, in mod foarte ilustrativ, problemele invatamantului romanesc reies si din calitatea limbii romane folosite de Eduard si Andrei: ortografie defectuoasa, acorduri “ratate” in mod repetat, punctuatie ultra-minimalista, stil mult ameliorabil, etc.
Ce ne facem, mai flacai? As crede in sansele de identificare de solutii de rezolvare daca problemele reale pe care le listati ar fi expuse intr-o limba romana de calitate.
Comentariu prin corectescu | februarie 6, 2010
Suntem produsele scoase de scoala romaneasca, si fi sigur ca n-am trecut clasa de mila. Mi-ai putea da si exemple de greseli care mai apoi sa nu le mai repet ?
Comentariu prin editm | februarie 6, 2010
Apreciez faptul ca nu ai ignorat total comentariul meu. Apreciez si mai mult faptul ca iti doresti sa iti ameliorezi calitatea “scriiturii”.
Din pacate, nu sunt “echipat” cu suficient de mult timp pentru a trece printr-un “filtru corector” intregul text al postului tau.
Iau doar paragraful urmator:
“Stiu, stiu se vorbeste de transport a elevilor a caror scoli se desfiinteaza, dar asta e gluma proasta – in fiecare iarna vad la tv povestea lu’ Ionut, Vasile sau Ghita ce merg nu stiu cati kilometri sa ajunga la scoala, cum strabat ei drumul greu prin frig sau zapada.”
Hai sa vedem doar cum incap doua dezacorduri intr-un sir de sase cuvinte: “transport a elevilor a caror scoli…”
Pastrand constructia propusa de tine (destul de ciudata, dealtfel), pot sa spun ca varianta corecta ar fi “transport al elevilor ai caror scoli…”.
In rest, mai lipsesc vreo 89 de virgule, etc.
Ma gandesc sa va propun serviciile de proofreading, ale echipei mele, care sa puna intr-o forma ceva mai buna textele care in multe cazuri sunt relativ OK din punct de vedere ideatic dar sufera crunt din punct de vedere stilistic si gramatical.
Utilizandu-le pentru o vreme, ma astept sa se inregistreze o crestere a calitatii textelor voastre si ca, pana la urma respectivele servicii sa nu va mai fie necesare…
Comentariu prin corectescu | februarie 12, 2010
ms fain
Comentariu prin editm | februarie 12, 2010
Cu placere. Dar de ce nu incerci sa iti corectezi textele?
Comentariu prin corectescu | februarie 13, 2010
Nu incerc sa ma scot, adevaru-i ca scriu textele noaptea, si nu le recitesc dupa ce le scriu- in general pe moment le concep propozitile.
Comentariu prin editm | februarie 14, 2010
Thank you for all the great posts from last year! I look forward to reading your blog, because they are always full of information that I can put to use. Thank you again, and God bless you in 2010.
Comentariu prin Life Insurance BC | februarie 18, 2010
Alta rezolvare ar putea fi renuntarea la monopolul detinut de stat si acordarea drepturilor inapoi parintilor de a alege modul de scolarizare al propriilor copii.
Comentariu prin cristina | martie 3, 2010
Nivelul actual de alfabetizare este cel mai inalt din istoria tarii!
La categoria “stiati ca?”, Stefan cel Mare nu stia sa citeasca.
Nu poti sa faci un numar infinit de scoli de calitate. Numarul oamenilor care sunt facuti pentru a fi profesori este limitat. Degeaba incerci sa faci scoli in fiecare sat pentru ca, fie ramai cu posturi neocupate, fie pui oameni slab pregatiti sa stea la catedra.
Pe langa asta, costa mult mai mult sa ai 20 de scoli cu cate 100 de elevi, decat 2 scoli cu cate 1000. Ai nevoie de mai putini profesori, deci poti sa ii pastrezi doar pe cei care sunt mai bine pregatiti. Acestia au mai multi elevi la care sa predea, deci vor avea norma intreaga si vor castiga mai mult decat daca ar lucra cu jumatate de norma.
!!!Nota bene!!! Un sistem NU trebuie sa fie PERFECT pentru a fie mai bun decat celelalte!!!
@Cristina – “Alta rezolvare ar putea fi renuntarea la monopolul detinut de stat si acordarea drepturilor inapoi parintilor de a alege modul de scolarizare al propriilor copii.”
Nu exista monopol de stat. Exista si scoli private (inclusiv ciclul primar). Se iau impozite de la toti, dar statul nu obliga pe nimeni sa-si trimita copilul la o scoala de stat. Mi se pare ca asta e o precizare importanta.
P.S.: si capitalismul da gres destul de des (a se vedea modelul invatamantului american)
Comentariu prin Ciobby | martie 19, 2010
Trebuie sa te contrazic. Exista monopol de stat. Statul are ultimul cuvint in ce priveste educatia cuiva.
Scolile private mentionate, sint private partial. Tot guvernul decide majoritatea legilor din invatamint.
PS. Esecul invatamintului public american nu se datoreaza capitalismului, ci socialismului care a intrat in sistem. Capitalismul a dat voie sa fie mai multe sisteme de educatie, unde statul nu are absolut nici un cuvint. Nu ca si in cazul Romaniei.
Comentariu prin cristina | martie 20, 2010
“Trebuie sa te contrazic. Exista monopol de stat. Statul are ultimul cuvint in ce priveste educatia cuiva.
Scolile private mentionate, sint private partial. Tot guvernul decide majoritatea legilor din invatamint.”
Ce-ai zis tu aici imi aduce aminte de un bancul urmator:
Intrebare la Radio Erevan: – Este adevarat ca cetateanului Ivan i s-a dat o masina?
Radio Erevan: – Da, este adevarat, dar nu este vorba de cetateanul Ivan, ci de cetateanca Ludmila, nu este masina, ci este bicicleta si nu i s-a dat, ci i s-a confiscat.”
Nu majoritatea, ci aproape* toate legile, si nu Guvernul, ci Parlamentul. Diferentele sunt esentiale. Legea Invatamantului este o lege organica. Membrii Guvernului nu prea au drept de vot in ceea ce priveste legile organice. Cu privire la desfasurarea procesului de invatamant, Guvernul poate sa emita Ordonante de Urgenta, dar acestea vizeaza in principal partea administrativa a sistemului.
Continuam discutia?
Comentariu prin Ciobby | martie 21, 2010
Aici vorbeam de legile invatamintului cu privire la scolile private. Fiind “private”, au putin mai multa autoritate in ce priveste organizarea, materialele, etc pe care le adopta, comparat cu cele de stat. Dar nu au autonomie deplina, majoritatea legilor tot de stat sint decise.
Ca e guvernul, parlamentul sau ce o fi, tot statul are ultimul cuvint in ceea ce priveste invatamintul. De acord, au aceasta putere in ce priveste scolile de stat, dar nu sint de acord cu monopolul. Cit priveste scolile private sau alte sisteme de invatamint, acelea care nu apartin de stat, acestea nu ar trebui atinse de stat.
Statul ar trebui sa nu se bage acolo unde nu-i fierbe oala. Adica altundeva unde nu stint scoli de stat, tinind cont de faptul ca ar trebui sa lase pe fiecare sa decida in ce mod sa-si educe copiii.
O continuam.
Comentariu prin cristina | martie 21, 2010
Repet ce ti-am zis mai devreme – toate legile sunt adoptate de stat. Daca nu sunt adoptate de stat, atunci nu sunt legi. Imi pare rau, dar imi lasi impresia ca nu intelegi ce anume e o lege.
Prin definitia termenului, autonomia nu poate fi deplina. Eventual, ai putea incerca sa folosesti cuvantul “independenta”.
Trecand peste problemele de forma, hai sa privim si fondul. Nicaieri in lume, scolile private nu au “autonomie deplina”. Nici o scoala (publica sau privata) din lumea civilizata nu are dreptul de a-i invata pe elevi ca 1+1=3, ca Berlinul e un sat din sudul Canadei, ca “mother fucker” e o formula de politete folosita de vorbitorii de limba engleza.
In toata lumea, scolile au libertatea de a alege cat de mult ridica stacheta peste standardul impus de autoritati, au libertatea de a alege intre diferite moduri de organizare, pot sa foloseasca anumite manuale sau altele, pot sa aleaga intre diferite argumente pe care sa le foloseasca la angajarea personalului didactic s.a.m.d., dar de aici la libertate totala e cale lunga.
Printre altele, profesorii de la Yale, Harvard, sau M.I.T. nu au voie sa afirme ca evreii nu sunt egali in drepturi cu ceilalti oameni!
Daca o anumita prevedere legala limiteaza in mod nejustificat libertatea didactica, atunci reprezentantii scolilor private (la fel ca si omologii lor din scolile publice) au posibilitatea de a atrage atentia autoritatilor si a cere corectarea acesteia.
Comentariu prin Ciobby | martie 21, 2010
Conform DEX (nu ca e cea mai buna definitie, dar asta o am la indemina):
AUTONOMÍE s.f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, a unei naționalități sau a unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale.
Nu stiu cite sisteme de invatamint ai studiat, dar exista anumite universitati si scoli care sint autonome fata de stat, care nu depind de stat, nici in privinta banilor, nici in privinta legilor. Au libertate deplina in actiunile sale. Da, ca pot exista, dar cam atit.
Statul nu au voie sa impuna nimic scolilor care nu apartin de stat. Odata ce se numesc private, statul nu are voie sa se bage. Da, aici nu vorbim de abuzarea fizica, etc. In general, o scoala privata se numeste privata si nu de stat pentru ca nu statul e cel care o conduce, ci se conduce intern, privat.
Nici o scoala privata nu are voie sa invete ceva anume pe copii? Cine spune asta? Statul? Da de unde si-a luat dreptul sa spuna cuiva ce sa invete copiii si ce nu?
Comentariu prin cristina | martie 22, 2010
“Conform DEX (nu ca e cea mai buna definitie, dar asta o am la indemina):
AUTONOMÍE s.f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, a unei naționalități sau a unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale.”
Din moment ce discutam de legile dupa care functioneaza / ar trebui sa functioneze invatamantul, definitia termenului “autonomie” trebuie sa fie luata din literatura juridica, iar din aceasta rezulta ca prima definitie este ceva mai corecta (adevarata definitie e putin mai tehnica si semnificativ mai lunga).
AUTONOMÍE s.f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, a unei naționalități sau a unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală
Evidentiez sintagmele semnificative: “de a se administra singur” si “în cadrul unui stat”. Adica o facultate privata are libertate cu privire la FORMA (cate ore de seminar aloca unei materii, daca o materie va fi studiata un semestru, doua, trei sau jumatate, pe cine angajeaza si pe ce criterii, ce salarii ofera angajatilor, ce functii de conducere are si pe cine numeste in acele functii), dar FONDUL este IMPUS de catre autoritatile centrale (nu are dreptul sa refuze sa plateasca impozitele impuse de lege, nu poate sa discrimineze pe motive de rasa, convingeri religioase, sex s.a.m.d., etc.).
“Nu stiu cite sisteme de invatamint ai studiat, dar exista anumite universitati si scoli care sint autonome fata de stat, care nu depind de stat, nici in privinta banilor, nici in privinta legilor. Au libertate deplina in actiunile sale. Da, ca pot exista, dar cam atit.”
Da-mi un exemplu de universitate/scoala care emite legi! Un singur exemplu!
“Statul nu au voie sa impuna nimic scolilor care nu apartin de stat. Odata ce se numesc private, statul nu are voie sa se bage. Da, aici nu vorbim de abuzarea fizica, etc. In general, o scoala privata se numeste privata si nu de stat pentru ca nu statul e cel care o conduce, ci se conduce intern, privat.”
Ce intelegi tu prin cuvantul “nimic” folosit in prima fraza?
Scolile private se conduc “intern, privat”, dar asta se intampla limitele impuse de un cadru legislativ.
Ca sa ma fac inteles ceva mai bine, compania Vodafone nu are libertatea de a vinde telefoane mobile care nu functioneaza. Nu stiu nici o metoda mai buna pentru a sintetiza acest aspect. Daca nici de aici nu intelegi, atunci renunt.
“Nici o scoala privata nu are voie sa invete ceva anume pe copii?”
Eu n-am folosit sintagma “ceva anume”. Am zis cu totul altceva. Scolile private nu au dreptul legal de a prezenta informatii false ca fiind adevarate.
Dintr-un motiv pe care eu nu il inteleg, tu n-ai gasit de cuviinta sa iei in considerare falsitatea informatiilor pe care eu le-am enumerat (1+1=3; evreii nu sunt oameni egali cu ceilalti oameni; Berlin e un sat din Canada), dar tin sa subliniez ca acesta e un aspect important. Profesorii de chimie n-au voie sa le spuna elevilor ca acidul de baterie e potabil si foarte sanatos pentru ca exista riscul ca unii sa-i creada, sa bea asa ceva si sa moara.
“Cine spune asta? Statul? Da de unde si-a luat dreptul sa spuna cuiva ce sa invete copiii si ce nu?”
Legea Invatamantului impune anumite programe. (Citeste-le si poate mai discutam pe tema “ce au voie si ce n-au voie sa faca profesorii la cursuri”!) Legea Invatamantului este data de Parlament, iar dreptul Parlamentului de a emite legi este dat de Constitutie. Alte intrebari mai ai?
Comentariu prin Ciobby | martie 22, 2010
Imi pare rau ca nu stiu sa ma fac inteleasa. Daca explic fiecare situatie in amanuntime, comentariul o sa fie kilometric. Dar o sa incerc:
Cind am vorbit despre scolile private, ca sint controlate de stat, nu m-am referit la legile care se aplica in general unei firme. Dar, descriminari exista. In primul rind, se descrimineaza impotriva celor cu note mici la admitere. Apoi, daca cineva vrea sa faca o scoala privata numai pentru fete, se va descrimina impotriva baietilor. Nu la lucrurile astea m-am referit cind am spus ca statul nu are voie sa se bage in felul cum o scoala privata activeaza. Cel mai mult ma refer academic. Ministerul invatamintului are dreptul sa spuna ce sa se faca si cum sa se faca lucrurile in sistemul public.
Scolile private nu ar trebui sa fie controlate de stat, academic vorbind. Statul o face dar nu ar trebui. Statul trebuie sa controleze, doar ceea ce e lui. Uita-te la Universitatea Spiru HAret. Fiind privata, nu am inteles de ce Ministerul si-a bagat nasul.
O scoala privata ar trebui sa fie lasata sa predea ce considera necesar, Ministerul Invatamintului neavind nici un cuvint de spus. Cit despre informatii false, acestea deja se predau in scolile de stat. Teoria evolutiei prezentata ca fapt, ideologii proaste prezentate ca fiind bune, etc.
Toate discutiile astea, semantice, despre ce inseamna cuvintul asta sau celalalt, au la baza ideile noastre despre ce ar trebui sa faca statul cu privire la invatamint, si ce nu.
Tu crezi ca Parlamentul are dreptul sa incalce drepturile oamenilor doar pentru faptul ca are puterea sa o faca, dind legi. Ca daca da o lege cu privire la invatamint, toate scolile, private si publice, trebuie sa se supuna.
Eu cred ca statul ar trebui sa aiba un cuvint de spus doar in scolile de stat. Scolile private ar trebui sa nu fie legate de legile invatamintului date de stat.
Si ma duc si mai departe. Eu cred ca parintele are dreptul fundamental sa-si educe copiii sau sa directioneze educatia propriilor copii. Atita timp cit sanatatea/viata copiilor nu este in pericol, parintii au dreptul sa aleaga la ce scoala isi dau copiii, chiar si la una care invata ca 1+1=3. Sau au dreptul sa nu-i dea la nici o scoala.
De aceea nu ma intereseaza diferenta dintre autonomie si independenta. Atita timp cit nu este scoala de stat, statul nu are dreptul sa se bage in scoala/familia nimanui. Repet, ca sa inteleaga: lasam de o parte situatiile de maltratare, abuz fizic, etc al copiilor.
Da, statul se baga, da legi cu privire la invatamint, etc, care, fortat, obliga toate scolile sa le aplice, dar asta nu este corect. Se incalca drepturile omului cu nerusinare.
PS. Parlamentul da legi si care sint impotriva Constitutiei. Asa ca nu-mi atirn eu palaria in ce legi da Parlamentul.
Comentariu prin cristina | martie 22, 2010
“Nu la lucrurile astea m-am referit cind am spus ca statul nu are voie sa se bage in felul cum o scoala privata activeaza. Cel mai mult ma refer academic. Ministerul invatamintului are dreptul sa spuna ce sa se faca si cum sa se faca lucrurile in sistemul public.“
Scolile private au dreptul sa aleaga limba in care predau, manualele dupa care predau, profesorii care-i aduc in fara claselor, pe ce materii insista, cum isi structureaza orarul s.a.m.d.. Au toate libertatile care pot fi justificate prin argumente academice.
“Scolile private nu ar trebui sa fie controlate de stat, academic vorbind. Statul o face dar nu ar trebui. Statul trebuie sa controleze, doar ceea ce e lui. Uita-te la Universitatea Spiru HAret. Fiind privata, nu am inteles de ce Ministerul si-a bagat nasul.”
Pentru ca absolventii de la Spiru Haret au o diploma recunoscuta de statul roman. Acesta este motivul. Daca se adunau sa invete ceva fara sa doreasca o diploma recunoscuta, atunci statul nu avea de ce sa se bage. Statul nu se baga peste cursurile de marketing pe care le tin cei de la Vodafone. Nu le impune o programa si o anumita structura a materiilor. Chestia e ca, daca vrei sa poti sa oferi o diploma recunoscuta de stat, atunci trebuie sa indeplinesti anumite conditii.
“O scoala privata ar trebui sa fie lasata sa predea ce considera necesar, Ministerul Invatamintului neavind nici un cuvint de spus. “
Da? De ce? Ca spui tu? Spre exemplu, o facultate de medicina ar trebui sa aiba libertatea de a-i invata pe studenti ca mercurul nu e toxic? Ce vina au bolnavii care, undeva in viitor, vor fi tratati de acei doctori? O facultate de constructii ar trebui sa aiba libertatea de a-i invata pe studenti ca nu e neaparat necesara armare betonului din elementele structurale? Ce vina au beneficiarii daca investitia lor e pusa la pamant de primul vant mai serios si in acest proces, omoara cativa oameni (eventual si pe ei)?
“Cit despre informatii false, acestea deja se predau in scolile de stat. Teoria evolutiei prezentata ca fapt, ideologii proaste prezentate ca fiind bune, etc.”
Cu Teoria Evolutiei ai dat cu batul in balta rau de tot.
1. Teoria Evolutiei este o teorie stiintifica. In stiinte (alea adevarate, nu marketing, economie sau altele de tipul asta), daca exista fapte, atunci faptele sunt teoriile stiintifice. Cauta prin cartile de specialitate Teoria Cuantica, Teoria Heliocentrica, Teoria Placilor Tectonice… O sa ai surpriza sa afli ca si gravitatia este explicata printr-o teorie – Teoria Gravitationala.
2. Nu exista o teorie stiintifica mai contestata decat Teoria Evolutiei. Nu exista o idee mai verificata decat ideea evolutiei speciilor. Nu exista teorie stiintifica mai bine argumentata si bazata pe dovezi mai multe si mai solide decat cele care sustin evolutionismul.
3.Termenul ‘teorie’ se foloseste pentru ca oamenii de stiinta stiu ca, desi actuala opinie este foarte bine argumentata, intotdeauna exista posibilitatea ca, la un moment dat, un anumit element, fie el semnificativ sau insignifiant, sa trebuiasca sa fie modificat datorita descoperirilor ulterioare. Rezerva oamenilor de stiinta fata de folosirea termenului “fapta evolutiei” e data de faptul ca intotdeauna exista posibilitatea ca un element nou sa apara si acela sa dea peste cap (printr-o explicatie mai buna) tot ce stim momentan pe un anumit subiect.
4. In scolile din Romania, Teoria Evolutiei e amintita doar episodic. Nu e explicata, ci e doar mentionata. Din pacate, Romania e inca in Evul Mediu in acest domeniu. Inca nu discutam despre Teoria Evolutiei cu adevarat pentru ca ne e frica de Biserica.
“Toate discutiile astea, semantice, despre ce inseamna cuvintul asta sau celalalt, au la baza ideile noastre despre ce ar trebui sa faca statul cu privire la invatamint, si ce nu.”
Nu stiu de tine, dar partea mea de discutie are la baza cutuma folosirii termenilor “independenta” si “autonomie” in literatura juridica.
“Tu crezi ca Parlamentul are dreptul sa incalce drepturile oamenilor doar pentru faptul ca are puterea sa o faca, dind legi. Ca daca da o lege cu privire la invatamint, toate scolile, private si publice, trebuie sa se supuna. “
Daca Parlamentul are dreptul sa faca fapta X, atunci, facand fapta X, nu poate sa incalce niste drepturi. Reciproc, daca Parlamentul incalca niste drepturi facand fapta X, atunci nu are dreptul sa faca fapta X. Cele doua situatii se exclud reciproc. Nimeni si nimic nu are dreptul sa incalce drepturile cuiva.
Daca ai fi fost mai atenta, atunci ai fi observat problema de logica din formularea ta.
“Eu cred ca statul ar trebui sa aiba un cuvint de spus doar in scolile de stat. Scolile private ar trebui sa nu fie legate de legile invatamintului date de stat. “
Daca vrei o discutie, atunci nu-mi spune ce crezi tu ca nu ma intereseaza. Spune-mi DE CE crezi ceea ce crezi. Discutiile pot fi purtate doar pe baza argumentelor. Daca plecam de la concluzii, atunci nu avem cum sa ajungem undeva cu discutia noastra.
“Si ma duc si mai departe. Eu cred ca parintele are dreptul fundamental sa-si educe copiii sau sa directioneze educatia propriilor copii. Atita timp cit sanatatea/viata copiilor nu este in pericol, parintii au dreptul sa aleaga la ce scoala isi dau copiii, chiar si la una care invata ca 1+1=3. Sau au dreptul sa nu-i dea la nici o scoala.”
Drepturile copiilor iti spun ceva? Sau copiii n-au drepturi? Parintii decid totul pentru ei? Ne intoarcem la dreptul roman in care se mergea pe principiu “eu te-am facut, eu te omor”?
“De aceea nu ma intereseaza diferenta dintre autonomie si independenta. Atita timp cit nu este scoala de stat, statul nu are dreptul sa se bage in scoala/familia nimanui. Repet, ca sa inteleaga: lasam de o parte situatiile de maltratare, abuz fizic, etc al copiilor.”
Imi lasi impresia ca nu te intereseaza diferenta pentru ca nu sesizezi relevanta acesteia. Cand vorbim despre faptul ca statul are sau n-ar voie sa impuna ceva scolilor private, atunci diferenta dintre “autonomia invatamantului privat” si “independenta invatamantului privat”este semnificativa si nu poate fi ignorata doar pentru ca tie nu iti pasa de ea.
“Da, statul se baga, da legi cu privire la invatamint, etc, care, fortat, obliga toate scolile sa le aplice, dar asta nu este corect. Se incalca drepturile omului cu nerusinare.”
Ce drepturi sunt incalcate? Exista undeva in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si “dreptul de a preda orice in scolile private”? Imi zici si mie la ce paragraf?
Comentariu prin Ciobby | martie 23, 2010
Noi 2 vedem lucrurile diferit din cauza ca purtam ochelari diferiti. Iti spun cum vad eu prin ochelarii mei, DE CE cred ceea ce cred.
Natura ne invata ca copiii sint nascuti de parintii lor si nu de biserica, de stat, de vreun minister al educatiei sau de ONU. De fapt, nu exista nici o relatie comparabila intre un copil si orice alta persoana, entitate guvernamentala sau organizatie. Natura imprima parintilor responsabilitatea de a ingriji, hrani, imbraca si in general de a educa proprii copii. Aceasta obligatie universala a parintilor este inascuta in relatia parinte-copil, o relatie care este creata in conformitate cu legile naturii si ale lui Dumnezeu.
Pentru ca datoria parintilor cu privire la copiii lor vine prin conceptie si nastere, este axiomatic ca parintii nu au aceasta autoritate asupra copiilor lor in functie de convingerile care le au, religioase sau nu. Parintii care nu cred in Dumnezeu se bucura in egala masura de aceeasi autoritate parentala cu cei care cred in Dumnezeu. Autoritatea parentala, inclusiv aceea de a educa copiii, nu este conditionata de educatia parintilor, posesia unui grad academic, sau orice alta calificare.
Acolo unde statul se amesteca in dreptul inalienabil al parintilor de a-si educa copilul, o face numai prin uzurpare. Parintii au dreptul inalienabil de a-si educa copiii, fara ca statul sa intervina cu diferite reglementari. Drepturile parintilor trebuie sa fie garantate.
Drepturile unui om, nu le da statul sau ONU, aceste organizatii pot doar sa le respecte sau nu, dar nu le pot da. Drepturile le avem nu datorita statului, ci sint drepturi fundamentale cu care ne nastem.
De aici afirmatia cu Parlamentul si cu legile educatiei. Moral, nu are dreptul sa incalce drepturile parintilor ca sa directioneze educatia copiilor lor. Legal, tu zici ca poate sa dea orice lege, ca asta e de datoria lor. La fel ca si cu dreptul la viata. Moral, nu au voie sa dea legi care incalca dreptul omului la viata, insa legal, ei pot face ce legi vor, si pot spune cine sa traiasca si cine nu.
La fel si cu educatia. Statul nu detine monopolul in stiinta si cunoasterea absoluta, de aceea nu este cel mai potrivit ca standardul statului sa aiba ultimul cuvint. De aceea nici diplomele, ca sa fie valabile, nu trebuie sa fie recunoscute de stat. Asa cum am scris mai sus, parintele are dreptul sa stabileasca standardul, nu statul, ONU sau altcineva.
Asa cum vad eu prin ochelarii mei, cei de la conducere/ statul/guvernul/parlamentul si cine or mai fi, sint alesi acolo ca sa se asigure ca drepturile oamenilor nu sint incalcate, nu sa dea drepturi la oameni. Cei de la guvernare sint acolo ca sa lucreze pentru oamenii care i-au ales, nu invers. Guvernul/Parlamentul/statul sint angajatii cetatenilor care i-au ales, si ei sint acolo ca sa dea legi care sa permita oamenilor sa-si traiasca viata asa cum vor. Guvernul e la mina cetatenilor si trebuie sa dea raportul cetatenilor, nu invers. Nu avem drepturi pentru ca avem parlament ca sa ni le dea, avem parlament pentru ca avem drepturi pe care trebuie sa le apere.
Acestea sint motivele DE CE cred eu ca statul nu are dreptul sa-mi impuna legi care imi incalca drepturile.In aceasta privinta, la educatie. Statul fura si incalca cu nerusinare drepturile fundamentale ale parintilor de a hotari educatia copiilor lor.
Comentariu prin cristina | martie 23, 2010
“Natura ne invata ca copiii sint nascuti de parintii lor si nu de biserica, de stat, de vreun minister al educatiei sau de ONU.”
Asa si? Ce-i cu asta? Persoanele juridice sunt persoane fictive, deci nu pot sa faca nici un copil. Ce-i cu asta? Care-i relevanta? Felicitari! Locul I la categoria “banalitatea zilei”.
“Natura imprima parintilor responsabilitatea de a ingriji, hrani, imbraca si in general de a educa proprii copii. Aceasta obligatie universala a parintilor este inascuta in relatia parinte-copil, o relatie care este creata in conformitate cu legile naturii si ale lui Dumnezeu.”
Ok, si ce-i cu asta? Statul nu se baga in seama decat din momentul in care se observa carente majore in indeplinirea responsabilitatilor parintesti. Nu stiu cum se intampla prin alte parti, dar la mine in casa nu vine nici un agent guvernamental sa verifice daca am mancat, daca am cu ce sa ma imbrac sau daca merg la scoala.
Cat despre legile lui Dumnezeu, te rog sa nu le mai aduci in discutie pentru ca o sa-ti spun lucruri care nu-ti plac. Ok, crezi in Dumnezeu; felicitari!, dar asta nu e un argument. E o credinta/opinie/convingere personala pe care o respect, dar nu o impartasesc si care nu poate fi acceptata ca argument.
“Parintii care nu cred in Dumnezeu se bucura in egala masura de aceeasi autoritate parentala cu cei care cred in Dumnezeu. Autoritatea parentala, inclusiv aceea de a educa copiii, nu este conditionata de educatia parintilor, posesia unui grad academic, sau orice alta calificare. Acolo unde statul se amesteca in dreptul inalienabil al parintilor de a-si educa copilul, o face numai prin uzurpare. Parintii au dreptul inalienabil de a-si educa copiii, fara ca statul sa intervina cu diferite reglementari. Drepturile parintilor trebuie sa fie garantate.”
Juridic, autoritatea parentale este oferita plecand de la prezumptia ca parintii pot sa-si asume responsabilitati, dar acestia pot fi decazuti din drepturile parintesti in cazul in care se dovedeste ca nu-si indeplinesc obligatiile fata de copiii lor. Daca parintii nu isi fac treaba bine, e perfect legal si justificat moral sa fie decazuti din drepturi => drepturile parintilor de a-si educa copiii nu sunt inalienabile.
“Drepturile unui om, nu le da statul sau ONU, aceste organizatii pot doar sa le respecte sau nu, dar nu le pot da. Drepturile le avem nu datorita statului, ci sint drepturi fundamentale cu care ne nastem.”
Daca nu e nimeni care sa apere acele drepturi, atunci nu le ai. Indiferent care ar fi drepturile aduse in discutie, regula ramane valabila. Daca se merge pe sistemul “fiecare sa apere ce-i al lui”, atunci nu mai vorbim de un stat de drept, deci nu mai vorbim de drepturi. Cu parere de rau iti spun ca esti total pe langa domeniu atunci cand vorbesti de subiecte de drept. ‘Homeschooling-ul’ n-a dat roade in cazul tau.
“De aici afirmatia cu Parlamentul si cu legile educatiei. Moral, nu are dreptul sa incalce drepturile parintilor ca sa directioneze educatia copiilor lor. Legal, tu zici ca poate sa dea orice lege, ca asta e de datoria lor. La fel ca si cu dreptul la viata. Moral, nu au voie sa dea legi care incalca dreptul omului la viata, insa legal, ei pot face ce legi vor, si pot spune cine sa traiasca si cine nu.”
N-am zis ca Parlamentul poate sa dea orice lege. Citeste Constitutia si vezi ce limite impune aceasta institutiei legislative. Nu pot sa dea ce legi vor ei. Nu pot sa decida cine sa traiasca si cine nu. Deciziile de aplicare ale legii le da Justitia.
Ah si nu mai afirma lucruri false cu privire la ce am spus eu!
“La fel si cu educatia. Statul nu detine monopolul in stiinta si cunoasterea absoluta, de aceea nu este cel mai potrivit ca standardul statului sa aiba ultimul cuvint. De aceea nici diplomele, ca sa fie valabile, nu trebuie sa fie recunoscute de stat. Asa cum am scris mai sus, parintele are dreptul sa stabileasca standardul, nu statul, ONU sau altcineva.”
Imbecila idee de ‘cunoastere absoluta’ e inventata de religii! Nu exista nici macar un om de stiinta adevarat care sa afirme ca stie tot ce se poate cunoaste intr-un domeniu!
De standarde e nevoie pentru a putea avea o societate. Putem discuta cu privire la argumentele care sustin ridicarea/coborarea/modificarea acestora, dar, atata timp cat vrem sa traim intr-o societate de drept, unele standarde sunt necesare.
Presupunand pentru o secunda ca statul nu are dreptul sa stabileasca standardele, de ce ai avea tu acel drept? Ce te face pe tine mai meritorie decat statul? Cu ce esti tu mai calificata sa stabilesti care norme de drept, procedura medicala, siguranta in munca si fiabilitate in constructii trebuie sa fie acceptate?
“Asa cum vad eu prin ochelarii mei, cei de la conducere/ statul/guvernul/parlamentul si cine or mai fi, sint alesi acolo ca sa se asigure ca drepturile oamenilor nu sint incalcate, nu sa dea drepturi la oameni.”
Ai bagat totul intr-o troaca, deci n-are cum sa iasa ceva coerent de acolo. Guvernul este titularul puterii executive, deci el aplica legi. Parlamentul e titularul puterii legislative, deci el emite legi. Justitia e titulara puterii judecatoresti, deci ea verifica aplicarea corecta a legilor si respectarea lor. Toate trei implica activitati in domenii total diferite!
“Cei de la guvernare sint acolo ca sa lucreze pentru oamenii care i-au ales, nu invers.”
Perfect de acord.
“Guvernul/Parlamentul/statul (iar ai bagat totul intr-o mare gramada) sint angajatii cetatenilor care i-au ales, si ei sint acolo ca sa dea legi care sa permita oamenilor sa-si traiasca viata asa cum vor.”
Nu chiar asa cum vor. Libertatile tale si alte celorlalti cetateni se opresc acolo unde incep drepturile celorlalti. Tu ai libertatea sa-ti educi copilul asa cum consideri de cuviinta doar in masura in care nu ii incalci dreptul la educatie. Daca il inveti ca Pamantul a fost creat acum 6000 de ani, nu prea il lasi sa faca un doctorat in paleontologie. Daca il inveti ca 1+1=3, atunci nu prea ii lasi posibilitatea sa ajunga inginer. Exemplele pot continua. Ideea e ca in acele situatii ii negi dreptul la o educatie REALA, drept cu care, intr-un stat de drept, se naste acel copil si pe care statul il garanteaza.
“Acestea sint motivele DE CE cred eu ca statul nu are dreptul sa-mi impuna legi care imi incalca drepturile.In aceasta privinta, la educatie. Statul fura si incalca cu nerusinare drepturile fundamentale ale parintilor de a hotari educatia copiilor lor.”
Ti-am mai zis deja de doua ori. Nici statul si nici o alta persoana juridica sau fizica nu are dreptul sa iti incalce drepturile. Fie are dreptul sa faca fapta X, caz in care nu-ti incalca drepturile, fie iti incalca drepturile facand fapta X, caz in care nu are dreptul sa o faca. Cele doua situatii se exclud reciproc.
Comentariu prin Ciobby | martie 23, 2010
Relevanta e, ca daca parintii il fac, ei au dreptul si responsabilitatea sa creasca si sa educe copilul asa cum considera ei necesar. Atunci cind ONU sau statul da nastere la un copil, atunci au ei dreptul sa si-l creasca cum vor. Pina atunci sa nu-mi spuna mie ONU sau statul cum sa-mi cresc copiii.
Daca nu-ti trimiti copilul la scoala, ti se baga statul in familie. Statul sa observe carente majore in responsabilitatile parintesti? Ha, ha. Cine stabileste care sint carentele? Daca eu consider ca trimitindu-mi copilul la scoala statul produce carente in copilul meu, de ce nu se ia in considerare standardul meu?
Ok, nu crezi in Dumnezeu, felicitari!, dar asta nu e un argument. E o credinta/opinie/convingere personala pe care o respect, dar nu o impartasesc si care nu poate fi acceptata ca argument.
Daca parintii nu-si fac treaba bine? Ce inseamna bine? Definitia cui o acceptam? Ceea ce stiu sau nu stiu cei care absolva un liceu, aceia care habar nu au sa citeasca, e bine? Bine e acela care scoate oameni pe banda rulanta, care habar nu au sa gindeasca, care uite unde au dus Romania, ala e bine? ROFL!!!
Ca individ am dreptul sa traiesc cum vreau. Ca parinte am dreptul sa-mi educ copiii cum vreau. Punct.
Chiar si Constitutia promite sa-mi apere acest drept:
ARTICOLUL 29
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
Daca nimeni nu are dreptul sa imi incalce drepturile, de ce mi le incalca? Pentru ca e dreptul meu sa-mi educ copiii.
Comentariu prin cristina | martie 23, 2010
EDUCAȚIE – Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării corecte a însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, prin extensie, ale oamenilor, ale societății etc..
Ai dreptul sa-ti educi copiii, deci ai dreptul sa-i inveti lucruri utile, reale, corecte s.a.m.d.. N-ai voie sa-i inveti lucruri care i-ar putea afecta in viitor. N-ai voie ca, ascunsa dupa paravanul libertatii de a-ti educa copiii, sa le incalci drepturile. N-ai voie sa-i inveti ca Lumea are 6000 de ani, ca evreii si/sau nu sunt oameni cu drepturi egale cu ceilalti oameni etc..
Ai dreptul sa iti educi copiii, dar n-ai dreptul sa-i indoctrinezi. Am observat ca nu prea iti plac diferentele astea de nuanta, dar, pentru a nu stiu cata oara, uneori ele sunt relevante.
Comentariu prin Ciobby | martie 23, 2010
Unde spune ca nu am voie sa-i indoctrinez? Si daca ar spune cineva, cu ce drept ar spune? Adica statul are voie sa indoctrineze copiii, dar parintii nu?? Ma doare burta de ris!!
)
Ei uite ca-i invat ca lumea are 6000 de ani, ca Dumnezeu exista, ca evolutia e o minciuna, ca drepturile le da Dumnezeu, nu statul sau ONU, iar ca redistribuirea averilor este o ideologie marxista.
Na, sa vad unde duc diferentele astea de nuanta? Uite ca America recunoaste ca parintii au dreptul sa-si educe copiii. Nu stiu cum se face ca numai comunistii nu recunosc asta!!
Comentariu prin cristina | martie 24, 2010
Ce anume face statul de-ti indoctrineaza copiii? /:)
In fine; raspunsul tau e atata de trist incat nu mai insist pentru ca n-are rost.
Comentariu prin Ciobby | martie 24, 2010
Ii invata ideologii timpite si multe minciuni.
Comentariu prin cristina | martie 24, 2010
ideea este ca asa cum se vede din inspectii la scoli ,nu merge cam deloc ;
Comentariu prin lyrn | martie 29, 2010