Editm's Blog

Economia, politica si sportul prin ochii unui timişorean

Luceafărul (varianta 2011)

A fost odată, ca în basm

N-ar mai fi niciodată –

Pe un tărâm în plin marasm

Un împărat şi tată

A două fete – cum să spui –

Crescute la ferestre

Unde pândeau vaporul lui

Aducător de zestre

Că toată tinereţea sa

În pribegii navale

Cărase tone de cafea

Blugi şi ţigări „nasoale”

Doar erau două la părinţi

Şi nu prea frumuşele

Fără succesuri mari la prinţi

Baroni ori beizadele

Dar se mândreau cu tatăl lor

Ce bea whisky cu litrul

Şi se visa un jucător

Cu fluier de arbitru

De-atât cărat din port în port

S-aducă de detoate

Fu uns ministru de transport

În câteva mandate

Avea tupeu, ambâţ, nărav

Ştia cum să vrăjească

Şi fu ales chiar pârcălab

La curtea-mpărătească

Pe unde-a fost el – port ori post

A strâns pe îndelete

Ca să le facă-n viață-un rost

Iubitelor lui fete

Veni-ntr-o zi un chitarist

Luă fata cea mare

Dar, vai, spectacolul fu trist ;

Divorţ şi partajare

C-avură-nspre aeroport

Viloi de la tataia

Dar l-au schimbat, tot către Nord

C-o casă-n Mogoşoaia
Cum au făcut şi ce au dres

Când fu de partajară

Cine cu ce s-o fi ales

Nu a ştiut o ţară

Cert e că fata de-mpărat

Fără de soţ rămasă

Îşi cumpără, cumva pe blat

O şi mai scumpă casă…

În timpul ăsta, sora sa

Mezina, cum se zice,

În cercuri largi se afirma

Fiţoasă şi ferice

Trecu prin şcoli de pe la noi

Şi chiar urmă prin State

Un curs intens de… piţi-goi

De-i zice facultate

Dar mult mai multe a-nvăţat

Prin baruri şi locante

Cu prinţi ieşiţi la agăţat

Modele – aspirante

Era a doua la părinţi

Mezina cea cu ţeluri

Dar a urcat, strângând din dinţi,

În topul de modeluri

Şi chiar cu bâlbe pe platou

Trup zvelt, CV subţire

A strâns un roi în jurul său

De stele-n devenire

Aşa ajuns-au la-mpărat

Roberta şi Alina

De care-apoi s-au ataşat

Monica şi Sulfina…

Acestea s-au lipit de el

Ca marca de scrisoare

Iar pe cea mică la Bruxelles

Au uns-o, cu fanfare.

El, jucător de Tabinet

Şeptic şi Licitaţii

Puse-ntr-o zi, în cabinet,

De-un Poker, cu confraţii

Cu patru dame-n mână sta

Şi ar mai fi vrut una

– Chintarul îl ademenea

Şi-l îmboldea Fortuna –

Se ridică încetişor

Cu cărţile în mână

Veni la geam şi, visător,

Privi mâhnit la lună

Mai apoi prinse a scruta

Cea boltă înstelată

Pe care-odată-i se-arăta

O stea cu chip de fată

Avea un trup parcă sculptat

Păr aburind reflexii

Gură ce-ndeamnă la păcat

Sâni împliniţi şi sexy

Şi tot privind-o-ngândurat

Se-aprinde-odată flama

La pieptu-i de matroz umblat

Să cadă, dragă, dama

– Hai, vino-n cărți, râvnită stea

Prelinge-te pe masă

Că potu-i mare, scumpa mea

Şi jindul mă apasă

De vrei aievea să exişti

Coboară dintre stele

Dă-i dracului de pesedişti

Fii mir inimii mele

Într-un iatac municipal

Trăi-vom altă eră

Mie, Primarul General,

Să-mi fii consilieră

(Şi mai şopti, pierdut la geam

Cu ochii către astră)

Aş da o ţară să te am

În Alianţa noastră

Iar ea, din cercul ei bengos

Răspunde-aşa, mieroasă

– Aş da o fugă până jos

Dar am cocoş acasă

Şi, vai, ce trist bietu-mi călcău

Mai cu-cu-ri-g-grăieşte

C-un mameluc din staff-ul tău

Dosaru-i frunzăreşte

– Hai, luminează-mă-n amurg

Şi fă-ţi itinerarul

Cu forţa mea de brand-de-burg

Am să-i închid dosarul

Nu-s stele-n cer cât promitea

Blagoslovit cu flama

Doar ce s-a-ntors la masa sa

Că-i şi pică, zău, dama
– Cinstire Ţie Demiurg

Că mi-ai adus dameza

Sunt cel mai cool bărbat din burg

Şi simt că-mi creşte freza

Iar răpitoarea-i glăsuia

Privind din cărţi complice

– Dublează potul – ţara ta

Va fi tărâm ferice

– Cadâna mea, de când te-aştept

(Îi zice-atunci Înaltul)

Rămâi aici, la al meu piept

Să netezim asfaltul

Să mă îmbăt de Scoţian

Sorbit din a ta gură

Iar un taraf teleormănean

Să cânte  pe bordură

Că am şi eu damblaua mea

Să ne trăim, dar, bine –

N-am mai vândut demult cafea

Dar azi mă vând pe tine

Şi, zău, al dracului să fiu

De n-om trăi regeşte

Mă dărui ţie, monstru viu,

Curat – marinăreşte…

Aşa fu  potul  adunat

De a aflat tot statul

Dar el ajunse Împărat

Vrăjind  electoratul

Ce l-a crezut un dregător

Cu har, virtuţi şi vicii

Braţ al umilului popor

Tronând peste Servicii

Peste Parchet şi DNA

Justiţie, Armată…

Ei, bine, el le iriza

Cu astra adorată

– O, steaua mea de căpătâi

(Îi declama adese)

Gândirea ta perversă îi

Că e pe interese

Dar nu-i nimic, acelaşi fler

Mă mână şi pe mine

Îţi dau pe mâini un minister

Şi fonduri – nu puţine

Ci mai coboară-n jos, încet

Alunecând spre bază

Aici, la mine-n cabinet

Chelia-mi luminează

Iar ea, de sus, din firma sa

De spaţii de parcare

Din când în când se cobora

Să pună de-o plimbare

Pân-au luat-o la-ntrebări

In Parlament, ghiolbanii :

La Ministerul de Plimbări

Prea se jongla cu banii

Că răsuflase-acel mister

De se iscase drama

Se ticluise-un minister

Ca să se plimbe dama

Cu un buget de emirat

Ce-şi vântură petrolul

Să aibă Marele Umblat

Din ce-şi plăti obolul

Pentru naveta astrei lui

Pe căile lactee

Azi la Paris, mâine-n Vaslui

Azi star, mâine femeie

Prin iarmaroace, la serbări

Cu presa după sine

Să vadă bieții electori

Cum se trăieşte bine

Cu mici, cu beri, miei la proţap

Şi dansuri populare –

S-a dat turismul peste cap

De-atâta promovare

Veniţi la noi, dragi călători,

În mândrul < Land of Choice >

Căci brandul scumpei noastre ţări

Cârnaţii de Pleşcoi îs

Vai, Demiurgule, ne-ai dat

Atâta jale-n casă

C-un împărat prea inflamat

De-o astră prea focoasă

Fie-Ți,  dar, milă de-un popor

Ce ți-a-nălțat biserici

Ia, Doamne, de prin preajma lor

Acești eroi himerici !

Poezia nu-i creația mea, am primit-o pe mail, mulțumesc Lucian !

Iulie 10, 2011 Posted by | haz | , , , | Lasă un comentariu

BAC iunie 2011 (2)

Cum am promis mai devreme, încă de luni au apărut bancuri pe seama bacalaureatului de anul acesta, aseară era mass pe messenger bancul : întrebare : ce ți-a picat la Bac ? răspuns : tot liceul !

Până și celebrul Osama, a reacționat la știrea că-n România au picat mulți la Bac, iată ce declarație a făcut pentru presa internațională =))

Un alt fost lider politic are o reacție brutală, iată clipul :))

Încheia c-un banc, Ion către Gheorghe : Ghiță, am auzit că fiică-ta face video-chat. Gheorghe: Unde mă ? c-o omor ! Ion: la bacalaureat 🙂

Update: În primele 3 județe ca rată de promovabilitate n-au fost montate camere web

Iulie 6, 2011 Posted by | Eu spun | , | Lasă un comentariu

BAC iunie 2011

Subiectul săptămânii e dezastrul de la Bacalaureat, în România doar 44,47 % din elevi au luat anul acesta examenul de maturitate. Cu cât trec zilele de la aflarea rezultatelor cu atât descoperim noi amănunte care explică rezultatele sub așteptări ale noilor absolvenți de liceu.  În urmă cu căteva minute am aflat că în România doar în căteva  județe la bacalaureat elevii au fost supravegheați cu camere web, eu credeam că-n toată țara a fost introdus acest element suplimentar de eliminare a eventualelor fraude.  Ăsta cred că e amănunt interesant, nu cred că elevii au avut emoții din cauza unui webcam, în schimb cred că unde era cameră nu s-a copiat. De aici apare o întrebare, copii din Galați c-o rată de promovare de 32% sunt de 2 ori mai proști decât cei din Suceava (65%) ? eu spun că nu, însă la Galați au montat webcam, la Suceava NU !

Am început c-o paranteză interesantă, dar întrebarea săptămânii e : Cine-i de vină pentru rezultatele slabe ? cu liniuță de la capăt să-i luăm pe rând :

-părinții ? nu, ei au cea mai mică vină, sunt neputicioși în fața dezastrului, își văd copii prost pregătiți la școală, unii n-au posibilitatea de-ai ajuta cu meditații, uneori simt că ai lor copii n-au viitor. Nu susțin ideea că e suficient să le dea de mâncare copiilor și să-i trimită la școală, o dată pe săptămână îl întrebi pe copil cum se descurcă la teste, ce-or mai făcut la  școală, dacă profesorii își fac datoria la ore.

-elevul ? E cel mai afectat de rezultat, viața lui e legată de Bac, este elementul de bază, dacă adulții din jur nu-l întreabă de sănătate, ce copil se pune singur la birou și face exerciții la mate ? Coordonatorii sistemului de învățământ spun că rezultatele reflectă faptul că elevii nu învață, dar vine întrebarea dacă abia la sfârțitul clasei a XII -a descoperim că ei nu învață, cum au ajuns aproape de terminarea liceului ?

-profesorii ? sunt prost plătiți și de aici începe circul, puțini sunt de valoare, dacă sunt buni majoritatea aleg alt loc de muncă, doar cei pasionați stau și îndură suferința de-a fi dascăl. Nu poți vorbi în general, unii n-au valoare- sunt foști elevi slabi, alții n-au interes – sunt preocupați cum să-și rotunjească veniturile pentru a trăi decent, iar cei care își dau sufletul pentru a scoate elevi buni sunt tot mai puțini. Dacă elevii sunt vinovați că nu învață, profesorii ar trebui să vedem cum evaluează elevii. De ce elevii au nevoie de meditații ? și de ce în general se iau meditații de la profesorul  de la clasă sau o persoană recomandată de acesta ?  pentru că la clasă n-are timp să explice tuturor, așa acasă fiind un grup mai mic reușește să deslușească lacunele fiecăruia, astfel deja e stabilită o legătură între meditator și profesor eliminându-se eventuale breșe între ce face la clasă și la meditații, de câțiva ani meditațiile se fac în grup (2-3 elevi), deci cerere există!

După ce se dau rezultatele contestaților cred că vor apărea și poveștile , ce făceau elevii/profesorii la ore, acolo e explicația rezultatelor ! Deja apar prin ziare sub protecția anonimatului afirmații de genul: profa nu făcea nimic la ore, făcea ca foca sau ne întreba de ce nu plecăm și noi dacă majoritatea chiuleau.

Sistemul de învățământ e la pământ, din păcate și rimează, anul trecut vroiau să dea afară profesori , să scadă numărul de școli, totuși invățământul încotro ?

Hai succesuri, în postarea următoare fac haz de necaz pe seama subiectului 😉

Iulie 6, 2011 Posted by | Eu spun | , | Lasă un comentariu

Edi salvat ? promisiune tratament sindrom Hunter

În urmă cu câteva luni vă prezentam un apel umanitar, un micuț de doar 2 ani și 3 luni avea nevoie de un tratament costisitor. Vă spuneam la acea vreme că tratamentul anul costă 100000 de euro și e suportat integral de către familie deoarece Ministerul Sănătății  nu a inclus această maladie rară ( Sindrom Hunter ) în programul național de boli rare.

Minunea s-a produs, se pare că pacienții cu maladia Hunter au fost indroduși în program, tatăl băiețelului a primit promisiunea că din luna iulie va primii tratamentul.

Multă sănătate Edi !

* Pentru cei care s-au speriat când au văzut titlul acestei postări după ce mai devreme am publicat acest mesaj pe facebook „Toti ne dorim o masina noua,un telefon nou,sa slabim,dar o persoana care are cancer isi doreste doar un singur lucru ….sa lupte impotriva lui. Stiu ca 97% din voi nu puneti asta pe peretele vostru (Wall), dar >3% din prietenii mei da. (Pune acest mesaj pe perete in onoarea cuiva care a murit de cancer sau lupta cu el acum…)” , îmi pare rău n-am avut intenția de-a vă speria, eu sunt sănătos mulțumesc lui Dumnezeu , dar s-a nimerit ca azi să aflu că e pe acle de rezolvare cazul acestui băiețel. Iar mesajul de stare de pe facebook se datorează unei prietene, l-am văzut la ea și l-am postat și eu.

Iulie 2, 2011 Posted by | Eu spun | | Lasă un comentariu

GATA ! 1

Azi debutează o serie care sper să fie cât mai rar prezentă în postările mele, când ne săturăm/nu mai vrem ceva spunem gata, suficient, ho !

Ați observat că la televiziunile din românia nu contează modalitatea obținerii audienței ci doar numarul celor făcuți să se uite. Am trecut de la categoria „facem vedete din toate pipițele și nu ne respectăm veteranii de război” la „sânge=audiență” și popularizată ideea dacă ai o problemă – încearcă un gest extrem, dacă-ți și reușește au televiziunile de știri ce comenta vreo câteva zile.

Atenție ! eu nu condamn oamenii care apelează la asemenea gesturi, e păcat,  dar oamenii sunt la capătul rabdării, nu mai găsesc soluții, eu condamn modul de mediatizare a evenimentelor tragice. De exemplu profesoara cu greva foamei a devenit vedetă , hop-țup doamna profesoară, nu-i din bucuresti, are salar mic ( ca doar de aia o protestat) dar e în studio la Gâdea ( seara la ora 23- aia doarme noaptea respetivă în bucuresti), la Dana Grecu și ceilalți realizatori de al antena 3.

Totuși această postare pornește de la alt eveniment, petrecut miercuri seara pe realitatea. După cum se știe, un domn s-a sinucis la Sânicolau Mare, eveniment tragic, sângele aduce audiență, deci a fost subiect în emisiunea din intervalul orar 20-22 a postului realitatea. Butonând (așa termin bateriile la telecomandă repede) am nimerit întâmplător când era în direct prin telefon văduva omului. Redau aproximativ dialogul dintre moderator și femeie , nu-i spun numele că-i fac publicitate (individul cu barbă și ochelari) : R:doamnă aveți copii ? F: da, o fetiță de 7 ani care nu-i încă la școală. R : ce i-ați spus în legătură cu soțul ?  Nu mai știu exact raspunsul femeii, oricum începe să plângă. Deci cu lacrimi și sânge facem audiență, ce contează că unii au de suferit ?!

Alt caz, l-am văzut de câteva ori pe Sobaru pe ambele posturi de știri, omul e simplu, îl fac aștia să plângă de fiecare dată, chiar nu au suflet? să-l vezi că suferă dar să-l chemi în fața țării să vadă poporul.

În concluzie câinele de pază al democrației care e presa, poate să-și facă și altfel misiunea, pentru criticarea puterii nu trebuie să-l faci pe Sobaru să plângă sau pe ceilalți concetățeni aflați în situații limită.

Iulie 1, 2011 Posted by | Eu spun | | 2 comentarii