Editm's Blog

Economia, politica si sportul prin ochii unui timişorean

1 mai 2013

Azi de 1 mai,  urez un tovărășesc „La mulți ani” clasei muncitoare. Întâi de mai înseamnă sfârâit de gratare, apa și soare, pentru unii mai fericiți e minivacanță la mare. Dar ce-nseamnă grătarul la iarbă verde ?

Când un bărbat se declară pregătit să preia prepararea grătarului, se declanșează următoarele evenimente:

1) femeia cumpără mâncarea
2) femeia face salata, pregătește legumele și desertul
3) femeia pregătește carnea pentru grătar, o așează pe o tavă, împreună cu toate celelalte ustensile necesare și o duce bărbatului ce stă deja așezat cu o bere in mână în fața grătarului.

Și aici vine punctul cel mai important al întregii desfășurări:

4) BĂRBATUL AȘEAZĂ CARNEA PE GRATAR!

5) apoi mai multe activități de rutină, femeia așează farfuriile și tacâmurile
6) femeia informează bărbatul că mai e puțin și carnea se arde
7) el îi mulțumește pentru această informație importantă și mai comandă totodată încă o bere la ea, în timp ce el se ocupă de situația de urgență

Și apoi încă un punct foarte important!

BĂRBATUL IA CARNEA DE PE GRĂTAR ŞI O DĂ FEMEII!

9) apoi urmează din nou rutina. Femeia aranjează farfuriile, salata, pâinea, tacâmurile, şerveţelele şi sosurile.
10) După masă femeia eliberează masa, o curăţă, spală vasele.

Şi din nou, foarte important!!!

11) TOŢI ÎL LAUDĂ PE BĂRBAT PENTRU CALITĂŢILE LUI ÎN ARTA GĂTITULUI ŞI ÎI MULŢUMESC PENTRU MÂNCAREA SUPER BUNĂ!

Lungă vacanța de 1 mai anul acesta 🙂

Mai 1, 2013 Posted by | haz | , , , , | Lasă un comentariu

Faulturi grosolane la baschet in dec 2011

Le-o iau înainte celor din presa sportivă românească, un clip cu faulturi dincolo de limită, deși e la rubrica no commnet, oriunde pe pământ la unele faulturi s-ar fi dat greșală antisportivă.

Mâine merg la un meci de baschet, BC Timișoara întâlnește pe teren propriu pe CSU Ploiești ( vicecampioana României), sper să nu văd așa arbitraj.  Meciul de mâine este în turul sferturilor de finală a Cupei României, arbitri vor fi : Mircea Șerban, Fabiana Nițu și Lazlo Bukuresti.

Ianuarie 5, 2012 Posted by | haz, no comment | , , | Lasă un comentariu

Bancnota minus 25%

Banca Națională a României a emis o nouă bancnotă, ea arată astfel :

  Aceasta reprezintă un răspuns la cererile sindicatelor de revenire la salarii din urmă  c-un an. În această bancnotă se vor plăti  astfel diferențele salariale.

Această bancnotă conține pe față după cum puteți observa următoarele elemente :

-denumirea Băncii Naționale a României;

-sigla B.N.R.;

-valoarea bancnotei (cifre și litere);

-stema României;

-firul de sigurantă;

-desenul (cadrul, format din elemente numeroase și variate, care include figura unei personalități).

Octombrie 14, 2011 Posted by | guvernare, haz | , , | 2 comentarii

Luceafărul (varianta 2011)

A fost odată, ca în basm

N-ar mai fi niciodată –

Pe un tărâm în plin marasm

Un împărat şi tată

A două fete – cum să spui –

Crescute la ferestre

Unde pândeau vaporul lui

Aducător de zestre

Că toată tinereţea sa

În pribegii navale

Cărase tone de cafea

Blugi şi ţigări „nasoale”

Doar erau două la părinţi

Şi nu prea frumuşele

Fără succesuri mari la prinţi

Baroni ori beizadele

Dar se mândreau cu tatăl lor

Ce bea whisky cu litrul

Şi se visa un jucător

Cu fluier de arbitru

De-atât cărat din port în port

S-aducă de detoate

Fu uns ministru de transport

În câteva mandate

Avea tupeu, ambâţ, nărav

Ştia cum să vrăjească

Şi fu ales chiar pârcălab

La curtea-mpărătească

Pe unde-a fost el – port ori post

A strâns pe îndelete

Ca să le facă-n viață-un rost

Iubitelor lui fete

Veni-ntr-o zi un chitarist

Luă fata cea mare

Dar, vai, spectacolul fu trist ;

Divorţ şi partajare

C-avură-nspre aeroport

Viloi de la tataia

Dar l-au schimbat, tot către Nord

C-o casă-n Mogoşoaia
Cum au făcut şi ce au dres

Când fu de partajară

Cine cu ce s-o fi ales

Nu a ştiut o ţară

Cert e că fata de-mpărat

Fără de soţ rămasă

Îşi cumpără, cumva pe blat

O şi mai scumpă casă…

În timpul ăsta, sora sa

Mezina, cum se zice,

În cercuri largi se afirma

Fiţoasă şi ferice

Trecu prin şcoli de pe la noi

Şi chiar urmă prin State

Un curs intens de… piţi-goi

De-i zice facultate

Dar mult mai multe a-nvăţat

Prin baruri şi locante

Cu prinţi ieşiţi la agăţat

Modele – aspirante

Era a doua la părinţi

Mezina cea cu ţeluri

Dar a urcat, strângând din dinţi,

În topul de modeluri

Şi chiar cu bâlbe pe platou

Trup zvelt, CV subţire

A strâns un roi în jurul său

De stele-n devenire

Aşa ajuns-au la-mpărat

Roberta şi Alina

De care-apoi s-au ataşat

Monica şi Sulfina…

Acestea s-au lipit de el

Ca marca de scrisoare

Iar pe cea mică la Bruxelles

Au uns-o, cu fanfare.

El, jucător de Tabinet

Şeptic şi Licitaţii

Puse-ntr-o zi, în cabinet,

De-un Poker, cu confraţii

Cu patru dame-n mână sta

Şi ar mai fi vrut una

– Chintarul îl ademenea

Şi-l îmboldea Fortuna –

Se ridică încetişor

Cu cărţile în mână

Veni la geam şi, visător,

Privi mâhnit la lună

Mai apoi prinse a scruta

Cea boltă înstelată

Pe care-odată-i se-arăta

O stea cu chip de fată

Avea un trup parcă sculptat

Păr aburind reflexii

Gură ce-ndeamnă la păcat

Sâni împliniţi şi sexy

Şi tot privind-o-ngândurat

Se-aprinde-odată flama

La pieptu-i de matroz umblat

Să cadă, dragă, dama

– Hai, vino-n cărți, râvnită stea

Prelinge-te pe masă

Că potu-i mare, scumpa mea

Şi jindul mă apasă

De vrei aievea să exişti

Coboară dintre stele

Dă-i dracului de pesedişti

Fii mir inimii mele

Într-un iatac municipal

Trăi-vom altă eră

Mie, Primarul General,

Să-mi fii consilieră

(Şi mai şopti, pierdut la geam

Cu ochii către astră)

Aş da o ţară să te am

În Alianţa noastră

Iar ea, din cercul ei bengos

Răspunde-aşa, mieroasă

– Aş da o fugă până jos

Dar am cocoş acasă

Şi, vai, ce trist bietu-mi călcău

Mai cu-cu-ri-g-grăieşte

C-un mameluc din staff-ul tău

Dosaru-i frunzăreşte

– Hai, luminează-mă-n amurg

Şi fă-ţi itinerarul

Cu forţa mea de brand-de-burg

Am să-i închid dosarul

Nu-s stele-n cer cât promitea

Blagoslovit cu flama

Doar ce s-a-ntors la masa sa

Că-i şi pică, zău, dama
– Cinstire Ţie Demiurg

Că mi-ai adus dameza

Sunt cel mai cool bărbat din burg

Şi simt că-mi creşte freza

Iar răpitoarea-i glăsuia

Privind din cărţi complice

– Dublează potul – ţara ta

Va fi tărâm ferice

– Cadâna mea, de când te-aştept

(Îi zice-atunci Înaltul)

Rămâi aici, la al meu piept

Să netezim asfaltul

Să mă îmbăt de Scoţian

Sorbit din a ta gură

Iar un taraf teleormănean

Să cânte  pe bordură

Că am şi eu damblaua mea

Să ne trăim, dar, bine –

N-am mai vândut demult cafea

Dar azi mă vând pe tine

Şi, zău, al dracului să fiu

De n-om trăi regeşte

Mă dărui ţie, monstru viu,

Curat – marinăreşte…

Aşa fu  potul  adunat

De a aflat tot statul

Dar el ajunse Împărat

Vrăjind  electoratul

Ce l-a crezut un dregător

Cu har, virtuţi şi vicii

Braţ al umilului popor

Tronând peste Servicii

Peste Parchet şi DNA

Justiţie, Armată…

Ei, bine, el le iriza

Cu astra adorată

– O, steaua mea de căpătâi

(Îi declama adese)

Gândirea ta perversă îi

Că e pe interese

Dar nu-i nimic, acelaşi fler

Mă mână şi pe mine

Îţi dau pe mâini un minister

Şi fonduri – nu puţine

Ci mai coboară-n jos, încet

Alunecând spre bază

Aici, la mine-n cabinet

Chelia-mi luminează

Iar ea, de sus, din firma sa

De spaţii de parcare

Din când în când se cobora

Să pună de-o plimbare

Pân-au luat-o la-ntrebări

In Parlament, ghiolbanii :

La Ministerul de Plimbări

Prea se jongla cu banii

Că răsuflase-acel mister

De se iscase drama

Se ticluise-un minister

Ca să se plimbe dama

Cu un buget de emirat

Ce-şi vântură petrolul

Să aibă Marele Umblat

Din ce-şi plăti obolul

Pentru naveta astrei lui

Pe căile lactee

Azi la Paris, mâine-n Vaslui

Azi star, mâine femeie

Prin iarmaroace, la serbări

Cu presa după sine

Să vadă bieții electori

Cum se trăieşte bine

Cu mici, cu beri, miei la proţap

Şi dansuri populare –

S-a dat turismul peste cap

De-atâta promovare

Veniţi la noi, dragi călători,

În mândrul < Land of Choice >

Căci brandul scumpei noastre ţări

Cârnaţii de Pleşcoi îs

Vai, Demiurgule, ne-ai dat

Atâta jale-n casă

C-un împărat prea inflamat

De-o astră prea focoasă

Fie-Ți,  dar, milă de-un popor

Ce ți-a-nălțat biserici

Ia, Doamne, de prin preajma lor

Acești eroi himerici !

Poezia nu-i creația mea, am primit-o pe mail, mulțumesc Lucian !

Iulie 10, 2011 Posted by | haz | , , , | Lasă un comentariu

Revoluţia din România la emisiunea lu Bendeac

Am văzut ieri emisiunea lui Bendeac de pe antena 1, nu toată emisiunea ci doar câteva sketch-uri printre care şi acesta :

Mi-a plăcut clipul, de aceea-l public şi pe blog, comentarii în plus nu cred că au rost.

Aprilie 10, 2011 Posted by | haz, no comment | , , , | Lasă un comentariu

Comedis – Imnul sfarsitului crizei

De 4 zile am ieșit din criză, dacă e să-l credem pe micul încă locatar al palatului Victoria, economia a-nceput să-și revină, desigur vom simți îmbunătățirea traiului peste vreun an. În țara in care jurnalul începe cu „monica și iri” sau cine mai știe ce mondenități, unii ne cred proști și ne tratează in consecință. Însă despre cum își bat unii joc de noi la tv și de ce nu mă mai uit așa mult la televizor într-o altă postare. Acum să râdem cu grupul umoristic de pe protv, după imnul vameșilor, au realizat și imnul ieșiri din criză :

Întrebare: Cum bate dezastrul la ușă?
Răspuns: Boc! Boc!

Pentru cine n-a aflat : Pe perioada crizei economice guvernul român va asigura slujbe pentru șomeri. Ele vor fi oficiate de preoți, episcopi și mitropoliți.

Aprilie 4, 2011 Posted by | haz | , , , | Lasă un comentariu

Salutări de la Abrud de Csibi Barna

„- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.
În rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita.Dache mai ajung.
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai ales.
Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede, la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”.
Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase, mama.
Repede trece.
Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e.

Pusilok, Csibi Barna”

Românul s-a născut poet şi la glume nu ne-ntrece nimeni, textul l-am primit pe mail – mulţumesc Iulian pentru capodoperă.

Martie 29, 2011 Posted by | haz | , , , , , | Lasă un comentariu

Emerson înfricoşat

Cum se distrează unii pe seama proprilor copii, săracu ăsta mic, îl vede toată lumea cum se sperie :

Aceeaşi reacţie cred c-o au copii din România când văd pe nişte nenea la tv

Martie 28, 2011 Posted by | haz | , , , , | Lasă un comentariu

Balada muncitorului 2011

Pe o stradă îngustă , într-un bloc recent
Unde bate vântul şi-i pe jos curent,
Tânăra nevastă plânge şi suspină
Că-i oprită apa şi nu e lumină.
Şi că la serviciu soţul ei iubit
A plecat la 6 şi n-a mai venit.

Orologiul sună noaptea jumătate
Jos în bloc la poartă , oare cine bate?
– Eu sunt mamă soacră , sunt făcut covrig
Vin de la serviciu şi sunt mort de frig!

Tânăra nevastă fuge să-i deschidă
Însă din balcon mama soacră-i strigă:
– Ora e târzie , eşti un derbedeu
Unde ţi-e chenzina , nu-ţi sunt soacră eu  !

– Nu sunt eu de vină , soarta fuse crudă
Am muncit ca boul pe 50% …
Am venit acasă să mă încălzesc
Şi să fac o baie , să mă odihnesc…

– Ai venit degeaba , îi răspunse soacra
Fiindcă nu-i lumină şi-i oprită apa!
Du-te la serviciu şi de-o fi să mori
Vine sindicatul cu-n buchet de flori!

Martie 22, 2011 Posted by | haz | , , | Lasă un comentariu

De ce sa lucrezi la guvern ? 4 pisici

Patru bărbaţi aveau fiecare câte o pisică şi s-au lăudat cât de deştepte sunt pisicile lor.
Primul om era inginer, al doilea om era  contabil, al treilea om  era chimist şi omul al patrulea era angajat al guvernului. Pentru a demonstra asta, inginerul a chemat  pisica lui: „T la pătrat, fă-ti jobul.”  T la pătrat s-a urcat pe birou, a luat nişte hârtie şi pixul şi a trasat imediat un cerc, un pătrat, şi un triunghi. Toată lumea a convenit că a fost destul de deştept.

Dar contabilul a spus că pisica  lui ar putea face mai mult. El a chemat şi pisica lui şi a zis: „Foaie de calcul, fă-ti jobul.” Foaie de calcul s-a dus la bucătărie şi s-a întors cu o duzină de prăjituri. Ea le-a împărţit în 4 grămezi egale de cîte 3 prăjituri. Toată lumea a convenit că a fost bună.

Dar chimistul a spus pisica lui ar putea face şi mai mult. El a chemat şi pisica lui şi a zis: „Măsura, fă-ti jobul.”  Măsura s-a trezit, mers la frigider, a luat un litru de lapte, a luat o sticlă de 10 uncii din dulap şi a turnat în sticlă exact 8 uncii fără verse o picătură.Toată lumea a convenit că a fost destul de bine.

Apoi cei trei oameni s-au întors spre angajatul  guvernului şi au spus: „Ce poate face pisica ta?”

Angajatul guvernului a chemat pisica lui şi a spus, „Pauza de cafea, fă-ti jobul.”  Pauza de cafea sări în picioare ……. mâncă toate prăjiturile, bău laptele …….. se căcă  pe hârtie ……. regulă celelalte trei pisici ……. apoi pretinse că ultima activitate l-a  rănit la spate. A întocmit un raport pentru condiţiile nesigure de muncă ……. a cerut despăgubiri acordate lucrătorilor, apoi plecă acasă pentru tot restul zilei, în concediu medical

Iată, de ce toată lumea vrea să lucreze la GUVERN.

Gluma am primit-o pe mail, mulţumesc Nico !

Martie 14, 2011 Posted by | haz | , , , , , , | Lasă un comentariu